OPINIA MEA DESPRE VIITORUL CONSILIU DE MEDIERE

   

publicat de Constantin A.Z. Ciurel

In opinia mea, noul Consiliu de mediere trebuie sa aiba un proiect unitar de dezvoltare si implementare a medierii cu un traiect si etape bine stabilite. Cred ca la finele celor doi ani de mandat Consiliu de mediere in Romania trebuie sa existe minimum 30.000 de mediatori, din care cel putin 25.000 activi si minimum 15.000 sa profeseze in mod efectiv doar medierea.       

Pentru ca acest deziderat sa fie dus la indeplinire trebuiesc adoptate standarde si modalitati de examinare noi, flexibile, atat pentru formatori, cat si pentru mediatori. Este evident ca daca dorim sa formam si sa specializam in Romania in doi ani, peste 25.000 de mediatori, vom avea nevoie ca in primele trei-patru luni de mandat sa acreditam cel putin alti 200 de formatori noi si cel putin 100 de organizatii care sa formeze mediatori. Cand la finalul acestui plan vom trage linie si vom aduna vom avea o alta perspectiva asupra medierii in Romania, cei 25.000 de mediatori activi putand sa aiba intre 500.000 si 800.000 de medieri pe an, asa cum doresc membrii CSM .

De asemenea trebui sa se creeze o noua perspectiva asupra surselor reale de clienti. Nu mai trebuie sa privim cu jind doar la instantele judecatoresti si sa asteptam sa ne paseze cate o cauza si noua. Trebuie sa gasim si sa pregatim noi nise de piata in domenii precum: industria, comertul en-gros si en-detail, afacerile imobiliare, contractele europene si internationale, malpraxis-ul, etc.

Actualele domenii traditionale de utilizare, familial, delicventa juvenila, sindicate-patronate, trebuiesc ridicate la o noua treapta.

Desigur, trebuie urmata si calea aleasa de Consiliu de mediere anterior, in sensul dezvoltarii relatiilor de cooperare cu Guvernul Romaniei, cu ministerul Finantelor si Ministerul Justitie, mai ales in vederea unei sustineri financiare pe fonduri europene, astfel ca formarea celor peste 25.000 de mediatori sa se realizeze in mare parte pe astfel de fonduri, pe viitorii mediatori urmand ai costa un curs de formare undeva intre 200 si 300 de lei, iar in multe cazuri nimic.

O relatie speciala trebuie dezvoltata cu CSM si Ministerul muncii, ambele urmand a avea un rol important in acest proiect meu de dezvoltare rapida a medierii in Romania.

Pentru ca un astfel de program sa fie pus in practica avem nevoie cu siguranta nevoie de doua dimensiuni al noului Consiliu de mediere.

Pe de o parte este nevoie de continuitate, iar pe de alta parte este nevoie de innoirea proiectului managerial.

Aceste lucruri trebuiesc realizate de o echipa omogena, lipsita de veleitari sau semi-docti, membrii acestei echipe avand in mare parte caracteristicile mediatorului ideal:

” O persoana agreabila, inteligenta, culta si sociabila. In permanenta cautare de informatii si idei noi, avand o buna capacitate de comunicare si un fin spirit de observatie. O persoana activa, posedand calitati manageriale si antreprenoriale si experienta in activitati care implica interactionare cu oamenii. O persoana cu un dezvoltat autocontrol, posedand cunostinte de psihologie si sociologie si avand ca tinta finalizarea fiecarei actiuni incepute. Sunt indicate si ceva cunostinte de drept, multa cumpatare si desigur credinta.”

Aceasta este opinia mea, dragi colegi si prieteni.

Modalitati de actualizare a informatiilor si cunostintelor

publicat de Constantin A.Z. Ciurel

Este bine sa clarificam de la bun inceput ca in profesia noastra avem de-a face cu doua categorii majore de informatii si cunostinte: informatii si cunostintele necesare dezvoltarii capacitatilor profesionale si informatii si cunostintele necesare desfasurarii activitatilor profesionale.  

Cele necesare dezvoltarii capacitatilor noastre profesionale le vom acumula din lucrarile elaborate in domeniu (carti, tratate, reviste, etc.), prin participarea la evenimente organizate in cadrul breslei (conferinte, sesiuni de comunicari, mese rotunde, reuniuni informale, cluburi, etc.) si din mass-media.

Despre sursele de informatii si cunostintele necesare desfasurarii activitatilor profesionale si despre modul in care le vom accesa si utiliza vom afla in urmatoarele minute. Am amintit deja de una dintre aceste surse, de fapt cea mai importanta, instantele judecatoresti de fond.

Cum in actualul context social si legislativ, nu putem astepta sa vina clientii la noi trimisi de instantele de judecata, este momentul ”sa vina moara la sac”, adica sa ne cautam noi potentialii clienti in instantele de judecata.

Este de la sine inteles ca nu trebuie ratata nici o ocazia de a face cunoscuta apartenenta noastra la breasla mediatorilor-negociatori si atunci cand este cazul si este posibil, de a face si o scurta prezentare a avantajelor utilizarii unui specialist in rezolvarea disputelor.  Este necesar sa avem cat mai multe contacte cu potentiali clienti, manageri sau conducatori de organizatii sau asociatii, judecatori si avocati, experti si notari.

Este chiar indicat sa putem incheia cateva intelegeri de colaborare cu unul sau mai multe cabinete de avocatura, cu unul sau mai multe birouri notariale, cu cateva asociatii profesionale, patronale si sindicate.

Acestea sunt sursele cele mai frecvente de dispute si conflicte si de aici ne vor pveni clientii pe viitor.

Nu uita sa ai tot timpul agenda la tine si noteaza-ti orice informatie care te poate conduce la un conflict de rezolvat. Trebuie sa fii pe faza tot timpul. Pentru acumularea de informatii nu exista ”timp liber”.

Iata doar o mica parte din posibilele persoane ”sursa de informare” : membrii familiei, vecinii, prietenii, rudele, fostii colegi de munca sau de scoala, membrii clubului tau sportiv, galeria de fotbal sau angajatele si clientele coaforul pe care-l frecventezi, sindrofiile la care iei parte (nunti, botezuri, inmormantari), ospatarii si clientii restaurantele frecventate … si lista mai are mult pana la sfarsit.

De cate ori auzi de un conflict, de un viitor proces… nu fi rusinos, spune ca poti ajuta, prezinta-te si ofera-ti bunele servicii de mediator. Arata-le avantajele unei medieri, poate ca pierzi 5 – 10 minute, dar este posibil sa castigi un viitor client. Oricum nu uita sa lasi o carte de vizita, fiindca nu se stie niciodata de unde sare iepurele.

Fa-ti in mod obligatoriu cel putin o cunostinta sau un prieten, la un nivel cat mai inalt, la instantele judecatoresti locale, la parchete, la politie si … la primarie.

Seara odineste-te citind presa si urmarind stirile la radio si televiziune, sunt si aceste surse pretioase de informare cu privire la diverse conflicte, care-ti pot aduce incasari.

Noapte buna si … cel putin un client maine !



 ! Acest material reprezinta un capitol dintr-o viitoare lucrare a autorului.

Utilizarea in scopuri didactice este libera, cu obligatia mentionarii autorului. !

Noi suntem cei care alegem calea succesului in profesie

publicat de Constantin A.Z. CIUREL

Noi suntem cei care alegem calea succesului in profesia de mediator-negociator. Exista in orice profesie sau meserie o scara a valorilor care se construieste dupa anumite coordonate specifice, unele perfect reale, altele imaginare sau greu de apreciat. Varful acestei scari de valori nu trebuie insa confundat cu succesul in acea profesie sau meserie.
Succesul se cladeste cu migala, cu perseverenta, chiar cu obstinatie. Exista mai multe cai de a obtine succesul, dar cei ce apuca pe aceste cai utilizeaza, de obicei, aceleasi metode si procedee. Sigur ca exista posibilitatea ca utilizand aceleasi metode si procedee ca si un coleg de branse care are succes, sa nu obtii un succes la fel de rasunator, dar cu siguranta nu vei avea un esec.
Exista si posibilitatea ca un coleg care foloseste metode stranii si pe marginea legii sa obtina cateva succese de moment – sau pentru analfabeti "cateva succesuri", dar in acest caz nu va fi o cariera de succes, deoarece ulciorul nu merge de multe ori la apa.
Despre aceste metode si procedee, clasice de acum, ca doar nu inventam noi roata, as dorii sa vorbim in continuare .

SCARA SCCESULUI

Ca si in celelalte profesii liberale (medici, juristi, arhitecti, etc.) si in profesia noastra prima treapta pe scara succesului este cladita pe potentialul nativ si experienta personala, iar treapta imediat urmatoare se constituie printr-o permanenta actualizare a informatiilor si cunostintelor.

La mediatori-negociatori urmeaza treapta abilitatilor de comunicare si relationare cu semenii si treapta superioara a abilitatilor de potentare si canalizare a calitatilor si defectelor celor cu care vii in relatie in cadrul profesiei.
Despre ultima treapta, vom incerca sa cream un pic de suspans si o vom caracteriza si descrie la incheierea prelegerii noastre. O vom numi pe parcursul prelegerii, "transcedenta".

I. Potentialul nativ si experienta personala

Este evident ca inainte de a te apuca de orice profesie in care relationezi si interactionezi permanent cu alte persoane (educator, medic, jurist, mediator-negociator) este necesar sa ne autoanalizam si desigur sa fim testati, spre a descoperi daca suntem "inzestrati" cu caracterul, spiritul si calitatile necesare practicantilor acelei profesii sau altfel zis cat de mult ne potrivim cu prototipul practicantului ideal al acelei profesii. De aceea vom incerca sa creionam portretul mediatorului-negociator ideal :
" Este o persoana agreabila, inteligenta, culta si sociabila. In permanenta cautare de informatii si idei noi, avand o buna capacitate de comunicare si un fin spirit de observatie. Este o persoana activa, posedand calitati manageriale si antreprenoriale si experienta in activitati care implica interactionare cu oamenii. O persoana cu un dezvoltat autocontrol, posedand cunostinte de psihologie si sociologie si avand ca tinta finalizarea fiecarei actiuni incepute. Sunt indicate si ceva cunostinte de drept, multa cumpatare si desigur credinta. "

Ati observat ca aceasta descriere nu contine nici un indiciu cu privire la varsta, sex, conformatie corporala, fizionomie, apartenenta politica sau religie. Sper ca va dati seama de ce, cu cei care nu-si dau seama n-are rost sa continuam.

Cei care nu inteleg cele aratate pana acum, credeti-ma nu au ce cauta in breasla mediatorilor – negociatori. Sa luam deci o pauza de cugetare.

II. Starile profesiei de mediator-negociator

Cum am ramas, dupa pauza, doar cei ce cred ca spiritul, caracterul si calitatile lor se potrivesc in mare parte cu cele ale "mediatorului-negociator ideal" vom continua prin a detalia cele cinci stari ce trebuie parcurse de un mediator-negociator pentru a ajunge la un succes de durata in profesie si societate.

Cele cinci stari sunt :

- Initierea profesionala
- Dezvoltarea profesionala
- Implinirea profesionala
- Notorietate profesionala
- Succes profesional si financiar

Primele doua stari dureaza perioade aproximativ fixe de timp, cea de a treia ar trebui in mod teoretic sa dureze cat timp practici profesia de mediator-negociator, iar odata intrati in cea de a patra stare atingerea ultimei trepte a "succesului profesional si financiar" este doar o chestiune de timp.

Este evident ca atunci cand ma refer la starea de INITIERE PROFESIONALA, vorbesc de acele cursuri pe care le-am parcurs cu totii, in care, mai reusit sau mai putin reusit, am invatat abecedarul profesiei. O perioada extrem de limitata de timp.

Sa multumim "invatatorilor" nostri.

A doua si probabil cea mai importanta stare pentru un bun profesionist este DEZVOLTAREA PROFESIONALA, de mai lunga durata pentru unii dintre noi, mai rapida pentru alti, dar obligatorie pentru toti. Este o perioada de truda, de aprofundare a cunostintelor, de aflare a cat mai multor informatii, date si metode privitoare la profesie. In aceasta stare se acumuleaza si se structureaza
baza teoretica, dar si baza practica a viitorului profesionist.

Aici este obligatoriu sa cunoastem unul sau mai multi maestri ai profesiei si sa "furam" de la ei meseria. Trebuie sa colindam salile de tribunale, cu agenda in mana si sa ne notam tipuri de cazuri, tipologii umane, modalitati de declansare a conflictelor, stari si comportamente umane. Niciunde nu poate afla mai multe si mai interesante informatii un mediator-negociator, ca intr-o sala de instanta
si in biroul unui maestru mediator.

Este indicat sa participi la mai multe co-medieri impreuna cu un mediator-negociator cu experienta, ocazie cu care sa deprinzi multe din secretele profesiei.

Unii au crezut ca imediat dupa cursul de initiere si dupa acreditarea data de Consiliul de Mediere, vor devenii instantaneu niste mediatori-negociatori de succes la care clientii vor face coada la cabinet. Ei bine nu este deloc asa, e cale lunga de batut pana la starea de "succes profesional si financiar". Sunt
necesari, din ce ne-a aratat pana in prezent viata, cel putin doi ani de "ucenicie" pentru a pasii din starea de DEZVOLTARE PROFESIONALA in cea de IMPLINIRE PROFESIONALA.

Cand devine "ucenicul" un mediator-negociator implinit ?

In primul rand atunci cand simte ca are suficiente cunostinte si stapaneste metodele si practicile profesiei, astfel incat sa poata duce la bun sfarsit o negociere sau o mediere. Nu trebuie ignorate parerile maestrilor cunoscuti, care apreciate cu cumpatare pot creiona un cadru mai clar si mai corect al cunostintelor acumulate de viitorul practician implinit.

Trebuie sa subliniem insa ca daca vei porni la drum, adica te vei considera pregatit pentru practicarea profesiei, fara ca in realitate sa fie asa, iti vei crea singur bariere insurmontabile, ce vor duce la esecuri descurajante, actiunea aceasta putandu-se finaliza cu un complex de inferioritate care va fi greu de depasit.

TREBUIE SA FII SIGUR CA AI DEPASIT STADIUL DE UCENIC, CA ESTI PREGATIT PENTRU A PASII DIN STAREA DE DEZVOLTARE PROFESIONALA IN CEA DE IMPLINIRE PROFESIONALA !

Sa multumim maestrilor nostri !
_______________________________________________________________________________

Starea de IMPLINIRE PROFESIONALA ar trebui, in mod teoretic, sa dureze atata timp cat practici profesia de mediator-negociator. Asta in cazul in care doresti sa te ridici si la ultimele doua stari. Daca vrei sa ramai un bun practician, implinit din punct de vedere profesional, starea de IMPLINIRE PROFESIONALA va avea un trend descendent, tu, ca mediator-negociator, limitandu-te la ati actualiza  cunostintele profesionale si uneori cele legislative.
Doar aceia dintre voi care doresc notorietate profesionala si succes profesional si financiar trebuie sa continue.

Ce este de facut in starea de IMPLINIRE PROFESIONALA pentru a atinge starea de NOTORIETATE PROFESIONALA ?

Daca pana la aceasta data aprecierile erau ale maestrilor tai si ale tale, din aceasta clipa te afli fata-n fata cu cei mai dificili si exigenti examinatori, clientii ! Depinde exclusiv de tine modul in care acestia te vor aprecia si vor aprecia calitatile tale de mediator-negociator. De felul in care te vor aprecia clientii tai, de participarea ta la viata breslei, de contributiile tale la mai binele comunitatii mediatorilor-negociatori depinde accesul la NOTORIETATE.

Daca am atins starea de NOTORIETATE PROFESIONALA, este doar o chestiune de timp sa avem un SUCCES PROFESIONAL SI FINANCIAR solid si durabil.


                    !       Acest material reprezinta un capitol dintr-o viitoare lucrare a autorului.

                      Utilizarea in scopuri didactice este libera, cu obligatia mentionarii autorului. !

Medierea. Oxigen pentru afaceri , 244 pagini

Autori: Alina Gorghiu - coordonator, Ion Dedu, Mihai Munteanu, Nicolae Bogdan Codrut Stanescu, Manuela Sirbu
Editura Universul Juridic (Iunie 2011)
Preț recomandat 34 lei
”Am observat cu toţii că viteza de comunicare cauzează adesea o deteriorare a calităţii comunicaţiilor. Fiecare dintre noi s-a confruntat măcar o dată cu situaţia în care email-ul pe care l-a trimis să fie interpretat greşit deoarece a fost scris prea în grabă şi fiind vorba de un răspuns imediat nu s-a acordat o foarte mare atenţie felului în care va fi receptat. Ulterior, regretăm modul în care am procedat şi ne promitem să nu mai repetăm aceeaşi greşeală, dar presiunea acestui mijloc de comunicare ce ne cere o reacţie imediată ne determină să comitem din nou astfel de greşeli.
Provocarea pe care o avem în faţă este acum calitatea comunicării.
Este important să învăţăm să comunicăm nu doar mai rapid, ci şi mai bine.”

Medierea in procesul civil F. Lisman

Medierea in procesul civil        

Autor - Fanuta Lisman 

Editura Universitara (2011) 257 pagini

Lucrarea trateaza medierea din perspectiva unui jurist, punand accentul pe situatiile in care medierea interfereaza cu  procesele civile si in aceste situatii ce efecte juridice are medierea asupra partilor și a procesului civil. Lucrearea tratează în mod distict documentele ce trebuiesc încheiate de catre mediator: contractul de mediere, acordul rezultat din procesul de mediere, procesele-verbale și celelalte acte prevăzute de lege.

Informatii detaliate gasiti urmarind link-ul de mai jos sau dand click pe titlu:

 http://www.avocatimediatori.ro/2011/05/medierea-in-procesul-civil-lucrare.html

Medierea in UE si SUA

                 Încercăm o scurtă prezentare a istoriei medierii și negocierii în spațiul european și în Statele Unite ale Americii spre a putea ulterior face o paralelă între trecutul și prezentul medierii diin aceste state și cele care au aderat recent la UE sau care doresc să adere. Arunc astfel o provocare acelora care pot completa prezentul material cu informatii noi și interesante.

            Statele Unite ale Americii ( U.S.A. )

            Bazele negocierii și ale medierii au fost puse în Anglia dar s-au dezvoltat și perfecționat mai târziu în Statele Unite ale Americii.  Abia în anul 1998 s-a adoptat în Statele Unite, Actul privind Soluţionarea Alternativă a Disputelor (Alternative dispute resolution act – ADR act), prin care se solicită în mod expres tuturor instanţelor federale și districtuale să adopte norme care să autorizeze utilizarea unor "soluţionării alternative a disputelor" în cazul proceselor civile.
            Dar cum în Statele Unite se aplică dreptul anglo-saxon, fiecare instanţă federală este liberă să adopte reguli şi practici adecvate statului (districtului) respectiv. Din acest motiv prevederile în domeniul ADR sunt diverse, existând instanțe districtuale care au angajat coordonatori pentru administrarea activităților ADR, altele care folosesc mediatori angajaţi, iar câteva care au judecători responsabili cu activitățile ADR.
           Judecătorul districtual are ocazia ca atunci când pregătește un caz, analizând  problemele și temeiurile părților să stabilească ca metodă de rezolvare a cazului o metodă ADR, indicând părților această cale alternativă.

Datorită imparţialității recunoscute a judecătorilor americani, precum și a excepționalei lor experienţe în materie de litigii, faptul că un astfel de judecător arată părților și avocaţilor acestora costurile şi riscurile litigiului, dar și avantajele unei căi alternative de rezolvare a disputei, îi face pe aceștia să ia în con­siderare o astfel de posibilitate, mai puţin costisitoare și mai rapidă de a-şi rezolva disputa. Cea mai recomandată cale în aceste cazuri este medierea.

Există chiar judecători districtuali care încep dezbaterile cauzelor civile printr-un program de negocieri între părți la care judecătorul asistă și explică modalitățile alternative de rezolvare a disputei, continuând pe tot parcursul să amintească părților că au și variante alternative de rezolvare a cauzei.

Uniunea Europeană

În Uniunea Europeană, Parlamentul şi Consiliul UE au adoptat, în luna mai a anului  2008, Directiva nr. 2008/52/CE privind aspecte ale medierii în materie civilă şi comercială.  
În motivația acestei Directive se arată că UE adoptă aceste măsuri în domeniul cooperării judiciare în materie civilă și comercială necesare unei bune funcţionări a pieţei interne, indicându-se statelor membre adoptarea unor legislații pozitive privind procedurile alternative extrajudiciare de soluţionare a litigiilor. Acest tip de reglementări se înscriu în obiectivele UE de menţinere şi dezvoltare a unui spaţiu de libertate, justiţie şi secu­ritate, asigurând concomitent și libera circulaţie a persoanelor.
Directiva apreciază medierea ca având capacitatea asigurării unor soluţii  extrajudiciare eficiente prin reducerea costurilor şi prin rapiditatea procesului în cauzele civile şi comerciale. Cum soluțiile în mediere sunt găsite de părți, acordurile rezultate din mediere sunt durabile și puse în practică de îndată de toate părțile. Spre diferență de relația părților în urma unui proces judiciar, după mediere părțile menţin o relaţie amiabilă şi durabilă, deseori mai bună ca înaintea disputei.
Directiva are aplicabilitatea și în cauzele civile și comerciale trans-frontaliere, în care părțile sunt de acord să-și rezolve diferendul cu ajutorul unui mediator.
Statele membre UE trebuie să asigure legislația necesară în domeniu astfel ca rezultatele unei astfel de medieri transfrontaliere să poată fi puse în executate, în acest sens  Directiva nr. 2008/52/CE conţinând câteva reguli importante:

1.      Obligă statele membre UE să încurajeze pregătirea şi dezvoltarea mediatorilor, precum și adoptarea unor coduri deontologice;
2.       Obligă statele membre UE să adop­te sisteme de control al calităţii serviciilor de mediere;
3.      Dă dreptul oricărui judecător din Comunitatea Europeană, să recomande și să invite părţile să ia cunoștință de procesul de mediere, indiferent de stadiu al procedurii judiciare în care se află cauza.
4.       Dă dreptul oricărui judecător din Comunitatea Europeană să invite părţile să participe la o sesiune de informare privind medierea;
5.      Menţionează necesitatea existenței unui cadru de desfășurare a medierii care să respecte principiul confidenţialității informaţiilor furnizate de părți în medierii;
6.      Stabilește faptul că informaţiilor furnizate de părți în medierii nu pot fi folosite împotriva acestora într-o proce­dură de judecată ulterioară, dacă medierea eşuează;
7.      Pre­vede că mediatorul nu poate fi citat ca martor referitor la infor­maţiile obţinute în cursul procedurii de mediere. De la această prevedere se exceptează situaţiile privitoare la ordinea publică, la asigurarea protecţiei interesului minorului sau cele privitoare la împiedicarea vătămărilori fizice sau psihice a unei persoane. De asemena mediatorul mai poate fi citat ca martor în acele situaţii în care divulgarea conţinutului acordului rezultat în urma medierii este necesară punerii în aplicare a acestuia;
8.      Indică statelor membre să asigure pe durata desfăşurării procesului de mediere, termenele de prescripţie şi decădere, astfel încât părţile să nu fie prejudiciate dacă nu  ajung la o înţelegere și se îndreaptă spre o instanţa de judecată.

Dispoziţiile Directivei trebuiau transpuse în dreptul intern al statelor membre într-un termen maxim de 36 de luni de la data adoptării, adică până la data de 21 mai 2011.
La finalul anului 2010, Viviane Reding, vice-preşedintele Comisiei Europene și responsabil cu justiţia, chiar declara: "Măsurile UE sunt importante pentru promovarea unui acces alternativ şi suplimentar la justiţie în viaţa cotidiană. Sistemele de justiţie dau oamenilor posibilitatea de a pretinde respectarea drepturilor lor. Accesul efectiv la justiţie este protejat în conformitate cu Carta UE a drepturilor fundamentale. Cetăţenilor şi întreprinderilor nu ar trebui să li se îngrădească drepturile doar pentru că le este greu să apeleze la sistemul de justiţie, pentru că nu îşi pot permite acest lucru și nu pot să aştepte derularea procesului sau nu fac faţă birocraţiei."

Regatul Unit al Marii Britanii

In Regatul Unit al Marii Britanii există o foarte veche tradiție a negocierii și medierii. Aici s-au pus bazele acestor metode care au fost mai târziu perfecționate și modernizate în Statele Unite ale Americii.

În Anglia există baze de date moderne despre ofertanții de servicii de mediere și despre asociațiile mediatorilor, medierea este folosită pe scară largă în dispute de toate tipurile civile, comerciale, de familie, penale, unii judecători recomandând cu insistență medierea, lăsând însă părțile să-și aleagă mediatorul, pe care tot acestea îl și plătesc fifty-fifty.

În regatul Unit al Marii Britanii, mediatorul este o persoană neutră și imparțială, cu o pregătire profesională temeinică, respectat în societate și cu un prestigiu neștirbit, membru al unei asociații de mediatori. Una dintre cele mai cunoscute asociație de mediatori din lume și care are sediul în Londra este ”Centre for Effective Dispute Resolution - International Dispute Resolution Centre”, care cuprinde specialişti de clasă din domeniul medierii și negocierii.

Procedura de mediere utilizată în cele mai multe cazuri, include o discuție preliminară cu părțile, o analiză de caz și procesul de mediere propriu-zis. Costul unei medieri variază între o mie și câteva mii de lire sterline, uneori putând ajunge și la zeci de mii de lire sterline. Procesul de mediere durează în general între o lună și trei luni, dar există și proceduri rapide care pot dura doar câteva ore.

Acordul semnat de părți urmează o procedură judecătorească specială, numită de rezumat, prin care acordul de mediere devine obligatoriu pentru părți.

Grecia

În Grecia, medierea poate fi aplicată doar în unele domenii, fiind consemnată de legislaţia în vigoare doar cu privire la litigiile comerciale, unde este o fază prealabilă obligatorie la procesul judiciar.

În Codul de procedură civilă elen, art. 208 prevede obligația părților de a face eforturi de soluționare a litigiului prin mediere înainte de a se adresa instanțelor judecătorești. Nu există însă nici o sancțiune pentru lipsa părților de la mediere, motiv pentru care această prevedere nu este întotdeauna respectată.

În anul 2006, a apărul o asociație la nivel național ”Centrul Elen de Arbitraj şi Mediere” care a promovat intensiv arbitrajul și medierea, în prezent acestea fiind folosite din ce în ce mai des.

Danemarca

În Danemarca, medierea este cunoscută de mult timp, fiind reglementată în Codul de procedură civilă într-un întreg capitol, al XXVII-lea. Acest capitol stabilește regulile după care instanțele pot numi la cererea părților un mediator, precum și modalitatea în care administrațiile publice au obligația de a oferi părților mediatori, atunci când este cazul.

Mediatorul este în societatea daneză o persoană integră, cu notorietate, care facilitează părților obținerea unui acord legal asupra disputei lor, fără a avea însă auto­ritatea de a indica sau impune o soluție.

Belgia

În Belgia, legea privind medierea a intrat în vigoare la 30 septembrie 2005, adăugând Codului Judiciar Belgian, capitolul VII - Medierea, după capitolul şase care reglementa Arbitrajul. În Belgia, medierea poate fi folosită în orice tip de cauză (dispută), dar este cel mai frecvent utilizată în litigiile privitoare la familie.

Legea belgiană a medierii distinge două forme ale medierii, respectiv medierea voluntară şi medierea inițiată de către instanţele judecatorești. În ambele cazuri părţile aleg şi plătesc mediatorul, costul unei ore mediere variind 150 şi 400 de euro.

Principiile de bază ale medierii, statuate de către Codului Judiciar Belgian, sunt respectarea secretului pro­fesional şi păstrarea confidenţialitatea de către mediator.

Italia

În Italia, medierea este cunoscută de peste 50 de ani, interesul pentru mediere crescând însă în mod semnificativ în ultimii 10 ani.

În anul 2009, parlamentul italian a elaborat o legislație benefică de susținere a activităților de mediere şi conciliere şi în toate sectoarele sociale.

Noua lege stabilește obligațiile persoanelor care doresc să desfăşoare activități de mediere, dar şi ale institu­ţiilor care doresc să formeze mediatori. Atât mediatorii, cât și formatorii de mediatori au obligația să se înregistreze la Ministerul Justiţiei, să supună controlului acestuia, ministerul având la rândul său obligația introducerii unui sistem transparent de control al calităţii serviciilor de mediere și conciliere.

Conform legii italiene, doar persoanele fizice și juridice înscrise în Registrul de mediatori de la Ministerul Justiției pot efectua medieri, încăl­carea acestei prevederi atrăgând după sine lipsa de forță executorie a acordului obținut prin mediere.

Spania

În Spania, odată cu modificarea Codului Civil şi a Codului de procedură civilă în anul 2005, s-a legiferat medierea în cadrul diferendelor familiare (divorț, încredințare minori, partaj).

Urmare a acestor prevederi legale, dar și ca urmare a implementării prevederilor Directivei CE nr. 2008/52/CE privind medierea în materie civilă şi comercială, s-a creat un climat extrem de favorabil medierii.

În anul 2009, legiuitorul spaniol a elaborat și adoptat o legislație în domeniu în care a definit principiile medierii ca fiind: voluntariatul, neutralitatea, imparțialitatea şi confidenţialita-tea.

Ținând cont de specificul Spaniei, de existența comunităților autonome, legiuitorul spaniol recunoaște prin lege importanța serviciilor de mediere în comunităţile autonome, statuând crearea unor programe de mediere familială la nivel comunitar, subvenţionate de la bugetul de stat şi puse la dispo­ziţia instanţelor judecătoreşti din comunitățile autonome.

Portugalia

În Portugalia, medierea a avut o anumită influenţă, în special, în dreptul familiei, în perioada 1990-2000. În prezent, în Portugalia medierea este definită ca fiind o activitate de interes public, jurisdicţia tribunalelor şi serviciile de mediere fiind coordonate prin iniţiativa tribunalelor şi omologarea acordurilor de de mediere de către instanțe.

După ce în anul 2001 s-a restabilit funcționarea Jude­cătorului de Pace, medierea a început să aibă o importanţă din ce în ce mai mare și a ajuns să fie utilizată la nivel național.

Procesul medierii începe în fața unui Judecător de Pace, în incinta Tribunalului, iar în cazul în care părțile acceptă acest ajutor pentru soluţionarea conflictelor lor, de existând însă nicio obligație legală în acest sens, procesul de mediere se desfășoara înafara Tribunalului. Dacă părțile ajung la un acord, judecătorul de Pace poate omologa acordul printr-o sentinţă.

Un pas important s-a făcut în anul 2006, când Ministerul de Justiție a încheiat un acord cu organizaţiile reprezentative ale angajatorilor şi angajaților, pentru utilizarea medierii și în  conflictele de muncă.

Apoi printr-o ordonanță guvernamentală emisă în vara anului 2007, Ministerul Justiţiei, a reactivat pe poziții moderne activitatea sistemului public de mediere în domeniul familial şi parental, în cazurile de divorţ şi/sau separare a persoanelor.

Tot în anul 2007, s-a legiferat medierea în cauzele penale cu adulţi. În acest caz legea permite aplicarea medierii doar în fază iniţială a procesului penal, ancheta penală și se efectuează sub supravegherea parchetului.

Ungaria

Din anul 2006 până în anul 2009 în Ungaria s-a constat dublarea numărului de cauze, în care părțile, pornind de la invitația judecătorului de a lua cunoștință de mediere, au ajuns să participe la procese de mediere.

 Datorită acestor rezultate pozitive s-a dezvoltat de către Consiliul Naţional al Magistraturii, un proiect la nivel naţional pe o perioadă de un an, începând cu luna martie a anului 2009. Acest proiect s-a desfășurat în trei instanțe regionale (tribunale) și a constat în invitarea lansată de judecători, părților în litigiu, de a avea o întâlnire de informare cu un mediator profesionist. 

Ca urmare a propunerii judecătorului sau la iniţiativa uneia dintre părți, în cazul în care toate părţile au fost de acord, după consemnarea acordului dintre ele, instanţa le invita să ia contact cu mediatorul de serviciu, acesta oferindu-le informaţiile necesare și accesul la lista mediatorilor autorizați.

În cadrul acestui proiect, judecătorul putea suspenda procesul la cererea părților, atunci când acestea începeau un proces de mediere. Dacă din mediere rezulta un acord,  instanţa avea posibilitatea de a-l omologa printr-o sentință de expedient. În cazul unui eșec al medierii, părţile puteau solicita instanţei repunerea cauzei pe rol.

Acest model maghiar este foarte asemănător cu cel legiferat în prezent la noi în țară.

Polonia

În Polonia, medierea nu are o tradiție, dar a facut pași importanți în ultimii 10-15 ani.

 Asociațiile profesionale ale mediatorilor au primit ajutaore semnificative atât de la UE, cât mai ales de la organizațile canadiene și americane de mediere.

Există listă de mediatori autorizați , programe de informare a populației cu privire la serviciile de mediere și o legislație în domeniu adoptata in ultimii trei ani.

Bulgaria

În Bulgaria medierea a beneficiat de o implementare prodigioasă formată din USAID, Comisia americano-bulgară de schimburi educaționale Fulbright şi Gruparea Europeană a Magistraţilor (G.E.M.M.E.) cu sediul la Paris.
Mediatorii din Bulgaria au lansat ideea creării câte unui Centru de conciliere şi mediere de pe lângă fiecare judecătorie, mediatorii făcând pentru o perioadă de timp voluntariat la sediul acestora. S-au creat astfel premizele elaborării unor  reguli de participare a mediatorilor şi a judecătorilor-mediatori la programul național pentru mediere.

Ulterior s-a elaborat o listă de mediatori voluntari care îşi ofereau serviciile conform unor orarelor stabilite de Asociaţiei Profesională a Mediatorilor din Bulgaria. Chiar și angajaţii judecătoriilor au acceptat să facă voluntariat în cadrul acestui progra­m de implementare a medierii.

În prezent Centrul Bulgar de Mediere şi Conciliere îşi desfășoară activitatea cu peste 50 de mediatori. Asociaţiei Profesională a Mediatorilor din Bulgaria împreună cu Centrul Bulgar de Mediere şi Conciliere promovează colaborarea cu judecătorii, barourile de avocați şi asociația  consilierilor juridici pentru implementarea pe scară mai largă a medierii și negocierii ca alternative la procesele judiciare. Cele două asociații profesionale doresc o implicare mai energică și de lungă durată a Ministerului de Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, care să asigure cadrul material şi financiar necesar dezvoltării medierii în țara vecină.

România

În România, urmare a Directivei nr. 2008/52/CE, a fost adoptată Legea nr. 370/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 a medierii.

În România s-ar putea adopta un proiect pilot în mai multe instanțe de fond (Judecătorii și Tribunale), în care judecători să sfătuiască părțile în litigiu, la prima înfățișare sau odată cu prima citație, să aibă o întâlnire de informare cu un mediator profesionist. 

Ucraina

În Ucraina s-a propus în anul 2008 un proiect de lege, în conformitate cu prevederile Directivei nr. 2008/52/CE, dar acesta nu a fost adoptat, singura formă reglementată de soluţionare alternativă a disputelor fiind arbitrajul comercial intern și internaţional. Medierea  nu are încă elaborată și adoptată o legislație care să permită practicarea legală.

Medierea se poate aplica în cauzele comerciale și civile fără a exista reglementări legale aleme­dierii, rezultatul acesteia îmbrăcând forma unor acorduri, care trebuie să respecte legislația ucraineană.

Costul unei medierii în Ucraina poate varia de la sume mici de ordinal a câteva sute de dolari SUA până la mii sai chiar zeci de mii dolari SUA, durata unui  proces de mediere variind între câteva săptămâni și căteva luni.

Însă și în Ucraina medierea este mult mai rapidă și mai ieftină decât procesele judiciare care, în general pot dura ani de zile .

Deși în 2006, a existat o tentativă de implementare a medierii în procesele penale, acesta nu a fost susținută societatea civila. Un prim pas în apariția unei legislații în domeniul medierii și a creării unui cadru social proprice s-a făcut în anul 2008, prin apariția Centrului Ucrainean de Mediere - UMC, organizație care s-a făcut remarcată în plan social prin promovarea medierii la nivel național.

                                                                         Material publicat de Constantin AZ